”Să ne oferim talentul în crearea de oportunităţi pentru tineri şi în îmbunătăţirea condiţiilor de trai în comunitatea noastră”

Prezentare comuna

         Comuna General Berthelot este aşezată în judeţul Hunedoara, în depresiunea „Ţara Haţegului”, un bazin de o admirabilă unitate geografică, situată în partea de sud a Transilvaniei şi în colţul de sud-vest al judeţului, încojurat de brâul unor falnici munţi împăduriţi.

         Ion Pop Reteganul scria despre acest ţinut:

„În desele mele călătorii întreprinse în lungul şi latul scumpului nostru Ardeal, am căutat în câteva rânduri şi acea parte a lui care se numeşte Ţara Haţegului. Frumos e Ardealul fără măsură, dar în el mai frumos este tocmai acest colţ care din vechi şi până astăzi se cheamă aşa: Ţara Haţegului......, că, deşi e mică Ţara Haţegului ea întruneşte în sine tot ce Ardealul are mai bun şi mai frumos; Ţara Haţegului se poate numi cu drept cuvânt un Ardeal în miniatură”.

         Din oraşul Haţeg porneşte spre vest o şosea ce străbate întreaga vale a Fărcădinului. Râul Densuşului se uneşte cu râul Hăţăgelului, formând râul Galbena, care, de la Tuştea până la Haţeg merge paralel cu şoseaua, iar de-a lungul lor se înşiruie pe o distanţă de 12 km trei dintre satele comunei: General Berthelot, Fărcădin şi Tuştea.

         Satul General Berthelot se găseşte la o distanţă de 5 km de oraşul Haţeg, oraşul de atracţie culturală, economică şi administrativă cel mai apropiat.

         Satele, fiind situate la poalele munţilor Poiana Ruscăi şi pe partea stângă a râului Galbena, în zilele senine şi în nopţile cu lună se vede de aici şirul munţilor ce înconjoară Ţara Haţegului: la sud, cam la 18 km se ridică falnic Retezatul, la nord-vest munţii Poiana Ruscăi, iar la sud-est, Parângul vine să completeze această cunună.

         Comuna se învecinează la vest cu comuna Răchitova, la sud-vest cu comuna Densuş, la sud cu comuna Toteşti, iar la nord-est cu oraşul Haţeg.

         Relieful comunei este variat, în general, partea dinstre sud este mai joasă, cu spect de câmpie, datorită râului Galbena, care curge pe aici, formînd o luncă. Pe măsură ce înaintăm spre nord, relieful se ridică încet-încet, pentru ca, la un moment dat, să ia aspectul unor dealuri destul de pronunţate, acoperite în partea superioară cu păduri.

         Satele componente sunt aşezate fie în zona de trecere de la regiunea joasă la cea deluroasă (General Berthelot, Fărcădin, Tuştea), fie pe deal (Livezile), sau chiar peste deal, la mică depărtare de drumul principal (Crăguiş). Cele două sate aşezate la deal au ca element comun situarea lor pe văile unor pârâiaşe mici. Satele, în general, sunt neregulate ca şi aspect, întinzându-se de-a lungul drumului sau a unor pârâuri care curg dinspre deal, perpendicular pe acest drum. Nu există o regulă în ceea ce priveşte aşezarea caselor, ele fiind aşezate chiar la marginea drumului, unele, iar altele mai la distanţă, undeva în grădină. Aşezarea lor este ordonată, desigur, în funcţie de formele de relief şi de aspectul sinuos al drumului.

         Dealurile dinspre nord nu sunt altceva decât culmile sudice ale munţilor Poiana Ruscăi, care se pierd uşor în bazinul Ţării Haţegului.

         Ca şi aspect peisagistic, comuna General Berthelot se bucură de o aşezare deosebit de favorabilă.

         Din punct de vedere geologic, partea mai joasă este formată din sedimente depuse pe fundul depresiunii, care altă dată probabil era un golf al unei mări. În terţiar s-au depus sedimente nisipoase şi de marnă, care, prin înălţare, au dat naştere culmii deluroase dintre bazinul Haţegului şi cel al Hunedoarei, adică tocmai dealurilor ce se găsesc în nordul comunei. În cuaternar, apele cu regim torenţial au acoperit cu depozitele cărate fundul vechiului golf, formând câmpia etajată, iar în părţile mai înalte au dat naştere la unele terase destul de vizibile. Partea cu relief mai coborât s-a format odată cu depresiune Haţegului, stratul de depozitări fiind format din conglomerate, gresii, marne, argile şi nisipuri şi depăşind chiar 1000 de metri.

         Partea de la suprafaţă, datorită proceselor de alterare, a dat naştere unor roci în care predomină oxizii de culoare cărămizie, cum se observa pe coastele din nordul comunei. Că această parte a fost cândva acoperită de apele mării reiese şi din faptul că în satele aparţinătoare comunei Răchitova, cu care comuna General Berthelot este vecină, s-au găsit în masa rocilor resturi de reptile mari, ce au trăt cândva în apele mării, dar şi resturi de scoici sau melci.

         În timpurile recente, la sculptarea reliefului au mai contribuit şi apele curgătoare, care au adus aluviuni nisipoase şi pietroase ce au format luncile de astăzi ale râurilor.

         Clima comunei General Berthelot se încadrează în climatul specific ţării noastre, adică este o climă temperată.

         Datorită aşezării comunei mai mult înspre apusul ţării, aici se întâlnesc unele elemente ale climatului temperat-oceanic din apus cât şi elemente caracteristice climatului temperat-continental din răsărit acestea fiind precumpănitoare. Fiind aşezată în zona depresionară a Ţării Haţegului, întâlnim un climat tipic al depresiunilor intramontane şi se înregistrează chiar fenomene de inversiune a temperaturii.

         În general, izoterma anuală este în jur de 10 grade. Primele zile de îngheţ apar treptat, uneori la mijlocul lunii octombrie, iar ultimele la mijlocul lunii mai.

         Precipitaţiile sunt suficiente pentru dezvoltarea vegetaţiei, media lor anuală fiind în jur de 720 mm.

         Regimul eolian este neregulat. În general, vânturile sunt moderate, nedăunătoare, dominând mai ales înspre primăvară.

         Concluzionând, clima este destul de răcoroasă şi suficient de umedă.

         Hidrografia. Apa principală care străbate teritoriul comunei General Berthelot este pârâul Fărcădinului (sau Galbena), care colectează toate pârâurile din acestă zonă şi apoi se varsă în Râul Mare, în apropiere de localitatea Subcetate. Restul reţelei hidrografice este format din pârâuri fără însemnătate deosebită, printre care:

-         la General Berthelot – Valea Livezilor (Valea Găuricii);

-         la Fărcădin – Lipaia; Valea lui Petru;

-         la Tuştea – Pârâul Dâncanu; Valea Tuştii;

-         la Crăguiş – Pârâul Crăguişului; Pârâul Sirianului;

-         la Livezi – Pârâul Mariei; Pârâul Cornului.

         Debitul acestora nu are caracter constant, ci mai mult torenţial, influenţat de regimul ploilor. Când se înregistreză ploi torenţiale, se ajunge la revărsarea unor râuri şi pârâie care aduc adevărate pagube.

         Solurile. În condiţiile oferite de climatul umed şi răcoros pe roci mame nisipoase, sărace în baze, solul a evoluat în sensul unei puternice degradări acide, s-a format un humus acid, ceea ce a dus la schimbări în privinţa structurii lui. Solul format este caracteristic regiunii Haţegului – podzolul secundar.

         Pantele cu expoziţie sudică ale dealurilor au suferit procese de eroziune, făcând ca solul să fie puternic erodat, cu diferite grade de înţelenire.

         Vegetaţia este strâns legată de condiţiile climatice, relief şi structura solului. Comuna General Berthelot este situată în zona de vegetaţie a pădurilor de Quercinee. Aproape că nu au mai rămas urme ale pădurilor de altă dată. Cele mai răspândite sunt pădurile de foioase.

         Principalele esenţe sunt: gorunul, carpenul, frasinul, jugastrul, arţarul, păducelul, măceşul, porumbarul, mărul sălbatic, socul, salcâmul, iedera, curpenul, iar în luncă şi zăvoaie – arinul negru, salcia şi, mai rar se întâlnesc şi esenţe de conifere reprezentate prin exemplare răzleţe de Pinus.

         Pe versanţii cu expoziţie spre lumină şi căldură, se găsesc livezi de pomi fructiferi, formate din diferite specii ale soiurilor de măr, prun, păr, nuc, cireş şi vişin.

         Fauna este reprezentată de animale sălbatice precum: lupul, vulpea, căprioara, mistreţul veveriţa, iepurele, dihorul, şoarecele de câmp, cârtiţa, ariciul, liliacul, etc. 

 

<object></object>